cu fiecare rană vom tot țipa muțește, durut și stins până când glasuri se vor risipi
când fiecare verb își pierde sensul
a plânge
a aștepta
a împlini


cu toate rănile, ca iovii, ne obișnuim până la urmă
în fiecare an ne vom deprinde s-așteptăm tot mai puțin
de-olaltă
boala
sărăcia
lepădarea
vin și curmă
când chiar cu neiubirea sau cu moartea
ne obișnuim




9 martie 2005