Lupt pân' la capăt
și vreau să vă arăt că zbor
fără să mor precum Icar
și n-am să vă permit
să mă zidiți de vie
în vreo spurcată temelie !

Dușmanilor, mi-ați suge sângele
de ați putea
și m-ați trânti pe jos ca pe-un gunoi,
ați râde de durerea mea
de v-aș lăsa...

Mi-ați frânge gâtul într-o clipă,
m-ați îngropa între gunoaie
și mi-ați scuipa și pe mormânt
de ați putea.

Dar, cum vedeți, stau dreaptă ca un brad
și chiar dacă mă-ndoi la orice vânt,
am o coloană bună și un cap
și nu mă las, nici gând!

aug 2005