ce ma mai doare astazi nici nu mai stiu... sufletul probabil, numai ca in privinta asta nu pot fi sigura niciodata, nu pot sa-i iau temperatura, nici sa-l pun sa scoata limba si sa spuna "aaaaaaaaa".
edith piaf se vaita de cateva ori pe zi in urechea mea stanga: si jamais lalala lalala... c'est sure que lalala lalala.... mon amour mon amour... canta mereu despre amorurile ei pierdute... sunt doar zapacita de schimbarile astea prea bruste de altitudine, de directie... daca priviti in clipa aceasta in stanga, veti observa o frumoasa plaja insorita, iar persoana care zace pe prosopul acela albastru cu pesti colorati este fata despre care va povesteam. va rog sa nu mai aruncati cu pietricele in ea!lasati-o sa doarma..
mda, ma omoarau prostiile astea cotidiene, cum ar fi drumurile pe care trebuia sa le fac mereu intre mine si tine de fiecare data cand vroiam sa te aud. si cum numai in urechea mea stanga se auzea lalala si in a ta nu. si jamais lalala, eu nu sunt sigura ca lalala.