sfârșit de primăvară ca și-acum
la fel de cald că părea vară
erai la-ntors pale de fân
pe bahnă
tu fredonai nu știu ce cânt
și vântu-ți fâlfâia în poale
ghiceam cristei ascunși în sân
luat la vale
ți-am dat stângaci
o creangă de salcâm în floare

în șagă m-ai lovit nu m-am ferit
și umilit cu mâinile la gât
m-am prăvălit pe iarbă

vai nu am vrut te-am înțepat
m-ai sărutat să-mi treacă
pe gât pe umăr și pe gură
mai dă-o-ncolo de strânsură
că-i bună rău de tăvălit
cred că s-a întâmplat ceva
aud și-acum șoptitul gâfâit
să nu ne vadă cineva

cam ofilite-s florile-n salcâm
dar tot mai rup o creangă...