imaginează-ți asta

o dimineață de sîmbătă în care te strădui să fii punctual
ca umbra care te însoțește printre neoane
un autocar plin de femei care vorbesc de rețete naturiste și despre cum au mai dus-o
în ultimul timp
închizi ochii
în fond ce ți-e drumul spre piatra
ori cu feriboat-ul din dover

ți-e dor de tine
ți-e dor ca de bunicul pe care l-ai băgat în pămînt acum o săptămînă
și n-ai avut timp să-l plîngi(timp n-ai avut mă întrebi
timp ai avut n-ai avut o durere) ai plîns de plînsul altuia
și-atît

(tătaia stătea în sicriu cu un genunchi ridicat ca atunci
cînd a fugit prin sat după mine pentru că am înjurat
prima oară
mi-au spus mai tîrziu că
s-a răcit prea devreme)

demult aveam o obsesie(și-acum o am)
sunt cressus și tot ce ating se transformă în oameni
sunt cressus și tot ce ating se transformă în lipsă
lovesc o castană căzută
îmi spune mersi și-o ia la vale
îi spun
femeie
stai lîngă mine că nu se știe
poate te mîntuie roata unei mașini
poate piciorul unui copil va arăta adevărata ta față

o noapte întreagă am dormit cu un greiere-n cameră
a fost un război corp la corp
suflet la suflet
mi-am legat ochii și-am zis
lasă-mă să trăiesc altfel te dau pe mîna pescarilor

cît am stat cu ochii legați m-am întrebat
de ce morții trebuie să fie bine îmbrăcați
cu ochii închiși cu ceva alb băgat în gură
cu o pălărie pe cap(sau lîngă)
în vreme ce greierii au la cap insecticide rusești

de fiecare dată cînd inima bate
se duce un om
ca atunci cînd în sat clopotul bate rar
de fiecare dată cînd mă trezesc
dumnezeu pune capul în pernă și-mi spune
ești liber