deseori cuvintele tale le-nghit
unele sunt digerabile altele-mi
rămân înțepenite în gât
vreau liniște
oi mi se par uneori speriate
cu talpa desculță să le adun
sângerez pe miriște și tac
ca-ntr-un lac cu picioarele-n mâl
alteori încerc să le prind înțelesul
cuvintele tale sunt lini lunecoși
ori țipari
câteodată îmi pari apă lină călduță
bună de-o scaldă era să mă înec
și mi-i teamă dacă ești doar
aparență cu ascunziș de bulboană

poate nimic din toate astea nu știi
de te porți firesc și-mi zâmbești
în ochi îți citesc chemarea "nu vii?"
la naiba de ce te complic
de ce mă codesc...