Alerg să plâng lumina în esențe
Dar neputința groaznic mă mai doare
Pe unde ești, cuvânt de miezuri, oare
Că în odaie-s numai reci demențe.

Născut, alerg pe unde se tot moare,
În cugetarea ce-mi îmbrac în zdrențe -
Alerg să plâng lumina în esențe
Dar neputința groaznic mă mai doare.

Tot îndrăznesc zadarnice licențe,
Mi-aduci tu cafeluța de cicoare
Cu Miorița-n stele să mă-nsoare -
De printre ale beznei penitențe
Alerg să plâng lumina în esențe.