Sunt o pală de vânt.
Strâng fulgi de zăpadă în palma mea ce a atins cele mai înalte piscuri și cele mai adânci străfunduri ale naturii umane.Cât de mult se aseamănă oamenii cu fulgii de nea.Asemenea lor tranzităm spațiul dintre SUS și JOS în câteva secunde,ca și ei ne lăsăm purtați de orice forță din afara noastră.Mi-aș dori să văd un fulg rebel care să se agațe fix și decis de un punct.Și fulgii se topesc ușor la contactul cu o sursă de căldură,își leapădă vechea formă ,conștienți probabil,că și-o vor regăsi la ciclul următor.
Sunt o pală de vânt și mă sting ușor în palma aspră a Timpului.