Suspine dulci, lacrimi amare,
S-au dus, amestecand trecutul,
Cu-a mele zile, intristare,
Gustat-am des putinul, multul.
O raza mi-a deschis privirea,
Prieten vechi, batranul soare,
M-am incalzit cu amintirea,
Din nopti de vise si uitare.
Mi-e dor de casa, de copilul,
Nascut l-a mea singuratate,
Dar am ramas sa gust veninul,
Cu-o lume care ma desparte.
Acum se desprimavareaza,
Si vor veni din nou plecatii,
Doar ochiul meu mai lacrimeaza,
Privind cum se gasesc iar altii.
Natura da din nou viata,
Fara de plata sau masura,
Eu mai astept o dimineata,
In treacat sa mai vin-o tura...