Înțeleg din texte și comentarii că lui Dumitru Cioacă Genuneanu i-a fost diminuat nivelul. O mulțime de epigrame ale aceluiași Genuneanu au ajuns la atelier.

Știm cu toții, mă refer la cei care îl cunosc de ani de zile, că Mitică e un unicat printre epigramiști. Are probleme cu gramatica, mănâncă litere, nu știe niciodată când trebuie pus un i sau doi de i, greșește cratimele. E plecat de ani de zile în America și nu mai are tangențe prea multe cu limba română scrisă.
Pe de altă parte nici prozodia nu e perfectă. Are uneori probleme cu ritmul și câteodată chiar cu rimele.

Dar...
Mitică Genuneanu e cel mai iubit epigramist. Nu marii maeștri ai epigramei, renumiți din reviste și concursuri... Nici măcar doamnele, grațioase și incisive în același timp... Mitică e simbolul perioadei în care se râdea din tot sufletul pe agonia. Acum nu se râde, acum se zâmbește din când în când. Se pare că se dorește și extirparea acestui zâmbet. Agonia, prin noii săi editori, se vrea un site serios. Nu știu de ce unii confundă cuvântul “serios” cu “încruntat”… Sau chiar “încrâncenat”…

Dacă asta se dorește, puneți o lozincă pe frontispiciu. Luați zâmbetul de pe yahoo și afișați-l pe prima pagină barat cu o cruce roșie. Aici nu se râde !