la amiază
veneam în chip de pisică
neagră
cu poftele netezite întinse la soare

pe vremea aceea prizai tutun tare englezesc
în doze mici
făceai rotocoale mi le
agățai de coadă mă legai cu ele de pat
și sfârșeai privindu-mă în felul
acela
până

ți se-nfiorau nările
dejurîmprejur
înmugureau cireșii
irisul pocnea în dosul pleoapei
departe în câmp începeau să ardă
magnolii

mie nu-mi păsa
mă legănam în hamac
îmi potriveam pălăria de soare
visam un cal alb trecea foarte aproape de mine
îi atingeam coama cu palma
apoi developam r a r
drumul dintre mineșitine
bătut în 170 km de cuvinte abstracte
îmbătate-n sirop de arancia rossa

închideai gazzetta mercantile del lunedi
umpleai pipa
nu bănuiai cum pe braț către umăr
îți răsăreau în fiecare noapte
muguri de salcie

între degetele tale creșteau
degetele mele de sticlă mată
fără podoabe

adormeai
neștiind
cum
la polul celălalt al lumii
începea sezonul de împreunare
germinau semințele de baobab
și umpleam pământul de la un capăt
la altul cu
gurile noastre