...stau cu ochii infipti in monitor, si ii misc pe randurile ce le am in fata!
Unii vbesc de un copac ce a ruginit(azi probabil acelasi copac e verde), altii se intreaba in gand (si gandurile le trimit spre alte minti) de ce si cum si cand, de ce e´ strada (ptr ei) pustie, cum nu vad ce-ar vrea sa vada, cand si ei au sa-si gaseasca ce nicicand nu au pierdut! Vbesc de el de ea, de ce-a fost de ce-a putut sa fie, de lacrimi si durere, de prea putina bucurie, in schimb multa nostalgie!
Cu greu (cel putin asa pare) privesc in fata, cu gandul si privirea!
De unde atatea ganduri, unde se indreapta si de unde au venit!
Multe din singuratate, multe din plictiseala... si toate sunt aici...
m-am plictisit, si ma intreb daca o sa reusesc sa mai plictisesc pe cineva?!