Vanzatorul de fecioare-bibelou se gandise azi ca nu mai are rost, sa le dezbrace, sa le invarta in poleiala fierbinte,
sa le sarute incet, incet cu tacerea abrupta a ploii.

Sunt bibelouri pe care nimeni nu le-a vrut.

Vanzatorul de fecioare se uita la ele neclintit... si mantiile ce treceau aveau chipuri pocaite, acoperite in loc de serpi, cu stropi.

Vanzatorul de fecioare-bibelou, se uita in ochean prin fum la mine, aseza apoi ce mai ramasese din el cu grija, pe taraba.

Il priveam si eu.
El nu respira niciodata
S-ar fi inecat cu fum.
Doar atat mai ramasese din el..