Nu prea stiu ce sa-ti spun mai personal. Ce sa-ti spun si cat? E simplu sa fii personal pe internet, cand nu te vede nimeni, sau sa-ti creezi o alta personalitate. Eu sunt cat se poate de sincera, poate chiar prea sincera cateodata. Asta nu prea ajuta, dar face bine. E greu sa-ti tii minte propriile minciuni, si crede-ma am avut ocazia sa mint cu varf si indesat. Am avut ocazia sa sufar in tacere si sa ma las in voia sortii fara sa iau atitudine. De multe ori am fost lasa, dar si curajoasa. Presupun ca am trait destule pentru varsta mea, dar nu suficiente si nici atat cat au trait poate altii. Mereu am incercat sa traiesc la maxim dar e practic imposibil. Am incercat sa fiu buna cu toti, dar cand am vazut cum sunt oamenii, am fost rea chiar si cu cei care nu meritau. Am aflat complexitatea sufletului uman si cred ca e imposibil sa zici sunt intr-un fel si cu asta basta. Oamenii se schimba neincetat. Degeaba spun acum ca trebuie sa fiu diplomata cand peste cinci minute ma cert cu toti. Incerc mereu sa privesc din toate unghiurile si sa-i inteleg pe toti. Cateodata reusesc, alte ori nu vreau sa reusesc. Totul depinde de vointa mea si a oamenilor in general. Acum sunt inteleapta, maine voi fi un copil, poimaine imi voi dori un copil. Cine sunt de fapt si care e scopul existentei mele? De ce traiesc? Conteaza atat de mult raspunsul la intrebarile acestea cand as putea doar sa ma bucur ca traiesc si de timpul ce mi-a ramas?

R