Mă trezesc mahmur,
Din beția iubirii tale,
Cu picioarele moi, bâjbâind prin viață
Care e o cameră virtuală,
Urlu!,mă aud, mă simt,nu mă sufăr,
Gaura cheii mă-nghite trist, definitiv,
Cât mai e până la noapte?
Totuși e-ntuneric
Când se face mâine?
Sunt orbit de întunericul prea luminos.
Păduchii dimineții mișună prin părul din palma mea,
Palmă pe care am primit-o pe obraz
De la tine!...ființă perfidă.