Broșă de ametist,
de ce tu alegi să plângi?
Timpul vreau tu să-l înfrângi,
în secunde toropite.
Ascultă câteva clipe
timpul, ce s-a așternut
în iluzii de trecut
printr-un râu de aer trist.

Broșă de ametist,
suflă-n zborul de privire,
cel țesut din șapte fire.
Nu agoniza în foc
precum lemnul prins în joc,
doar o clipă stai. Ascultă
cântul irlandez de luptă,
printr-un râu de aer trist.

Broșă de ametist,
timpul nu stă, lasă urme
ce secunde vor să curme,
scânteieri de pietre rare
și să fure-a lor culoare.
Presărând finalul tern
chiar și timpul e etern,
printr-un râu de aer trist.