La Tine vin

La Tine vin. Dar nu te văd. Te simt.
Așa cum pruncul își cunoaște mama.
Ești legământul peste un mormânt.
Și învierea mai presus de seama.

Bătrân când voi ajunge, și-am să mor,
Aștept în moarte mâna Ta întinsă,
Să-ți fiu în ceruri fiu risipitor,
Ce poartă-n suflet lacrima Ta ninsă -

Și de n-aș fi, în locul meu trăiești,
Așa de bun, ca zâmbetul bunicii -
Pe toate le-ngrijești și le zidești,
Și schit îți sunt, nu templu gol al fricii -

Și eu sunt ram din verdele tău trunchi,
Și candelă din dreapta-Þi lumânare,
Și rugăciune din a Ta suflare
Și viața mea e numai un mănunchi

Din Fericirea de a-Þi fi o floare
Pe care-o mângâi, Doamne, pe rărunchi...