Cuvinte

La început a fost teama de cuvinte,
Cuvinte prea mari care m-ar fi putut prabuși,
Cuvinte de care deseori m-aș lovi
Dar, altceva nimic nu mi-a trecut prin minte.

Cuvinte ascunse adânc în sufletul meu,
Dar oricât aș vrea n-aș putea să le scot la lumină
Și pentru asta numai eu sunt de vină,
Să spun tot ce simt îmi e greu...

Cuvintele sunt uneori cele mai importante,
Nu am putea trăi într-o liniște grea,
Nu am putea cere iubirii să stea,
Cuvinte rostite cu sufletul ... rezonante.

Nimic altceva , însă, nu mi-a trecut prin minte,
Doar cuvinte pe care nu le-aș rosti,
Cautând sensuri, sensuri, fără-a le găsi,
Spune-mi, tu nu te rătăcești printre cuvinte?