parazitar
se leagă de mine un fel de mirare
moartea am cunoscut-o
decât prin ochii altora
oglinzile ce nu îmi conving
le sparg
în fundalul lor răsară scări
să urce fotonii spre tavanul acestei
tristeți

ochiul ca o placentă
scrutând ideea
scăpăta

în catedralele palmelor
în păienjenișul de linii ale destinului
sânii ei doi pelerini
sfiindu-se

în patimă
nechezând latent încolțeau iepele
în mânji nesătui de fătare
împietriți într-o durere
sfenoidală

neconcepută ea
m-ar fi iubit pe șleau
punctându-mă