Unu

Alexandru și-a făcut azi omletă
și a încercat să o mănânce cu lingura
dar norii au intervenit, ridicoli,
în cearta lui cu sufletul care
îi măcina nunta.

Nebun, a aruncat o farfurie în perete,
acesta s-a spart,
acesta s-a rupt,
și a plâns , mult, ca ploaia.

Alexandru și-a făcut azi omletă
cu gust de canal
și pe strada sufletului său
se mânca pe săturate.

Doi

Într-o dimineață mama soarelui m-a privit cu patimă
iar aroma de șuncă din norii ochilor mei
s-a risipit peste Alexandru.
Am râs, concret și impersonal, de el
deoarece ochii mei se jucau de-a luna și de-a
cununa, neobservând că norii se răzvrătesc
împotriva aromei
și Alexandru face pe victima.

Trei

Blocul în care locuiesc de obicei
e înalt.
Din el zaresc un deal ușor tămâiat
de pașii lui Alexandru
care se plimbă imaginar
pe drumurile lui.

Pe traseele lui întâlnește marea
și diverse planete necunoscute
care îi terorizează pașii câteva minute
ca apoi să decoleze insectic spre alte dimensiuni
de lapte bătut.

După aceea stă la conversații prelungi cu
tot felul de îngeri angajați ca adjuncți de
Dumnezeu vorbind.
Ei îi povestesc ultimele noutăți
din spațiul metafizicii alterate
și după ce dialogul devine monoton
se despart, promițându-și cărți despre Mani,
Borges și Cioran,
idolii comuni cerului și pământului.

Alexandru își aruncă privirea spre blocul meu
care îl salută mormăind
și își întoarce geamurile dinspre el.

Alexandru nu e femeie.

1999-2000.Cluj (aproape necesar de precizat, aceste aberații
au fost scrise la etajul 7, al căminului 16 din complexul studențesc Hașdeu, cine a avut onoarea să îl viziteze vreodată înțelege de ce!!!)