Dincolo de el e gândul.
Si inima bate,
E unda si valul.
Gândul timpul străbate.

Liniștea uscata peste brațe îmi cade,
Soarele cu caru-i de aur cerul străbate.
Ochii albăstrii din spate...
Albastrul din ei e cerul,
Si focul si sticla din ei pana la mine răzbate.

Omul pe banca atenția abate,
O teama pasul grăbește.
Ispita afara pândește
Si frica timpul pornește.

Un înger din aripi bate,
O raza si liniște in spate...
Neliniștea in suflet apare
Întrebarea răsare...