dar dă-mi voie onorabilo să-ți surp jugulara cu buldozerul să-ți strâng pelvisul cioburi în pumnul însângerat și
să-l depun la bancorex să-ți violez solemn
intimitatea și bulbul rahidian să-mi rup
ochii și să-i leg de gleznele tale aburite străvezii
să disper metodic călare pe privirea ta spinoasă să-mi
deșir glandele și să tricotez din ele fulare
pentru lupi să-ți iau limfa ostatecă să pun păianjenului
căluș să-ți momesc fărâma de inocență în caleașcă și
s-o-ntind apoi fraudulos peste granița bunului simț să-ntocmesc așa cum pot un cataclism pentru uzul tău personal să-ți descânt sprânceana-nserată să-ți girez giumbușlucurile
să-ți extirp carnea de pe spirit să-ți dezbat bezna-n
colocvii seminarii simpozioane
să-mi cioplesc chipul în chip de fluviu
atât îți cer