Mi-e iarași dor de ochii tai,
Și-n mine ard mocnind văpăi
Toți zburătorii de-nceput
Ce au râvnit să fie lut.

Pășind agale printre spini
De tâmple vise îmi anini,
Și cerul tot mi-l răscolești
Cu frenezie de povești.

Din roua unei alte dimineți
Neputincios îmi cresc nămeți,
Și aripa-mi îngheață-n gând -
Doar sufletu-mi te strigă-arzând.