și-au tras țeavă prin capul meu
cînd dormeam, cînd visele năvăleau șuvoaie,
nu doreau furtul de vise,
doar miresmele ce le puneam
în apa dușului meu.

inundați, două victime,
(fatalitatea e soră cu moartea)
jurnalele cădeau ca o intuiție
și speram să nu fie dușul creierului meu coruptibil.

degeaba îmi spăl mîinile,
Pillat e un mit în care nu cred de la primul picur de lapte.

nu am fost educat, doar dresat
principiul lui Pavlov lovește glandele mamare
și creierul mamei cu o țeavă de gaz;

atunci m-am încălzit prima dată
sînii calorifere ce se mulează pe corp,
confort, siguranță.

eu nu am țipat la naștere,
doar mi-am mimat țipătul printr-un zîmbet
așteptînd reacția viitorilor vecini.