mi-am pus o mască de porțelan
ies din mine pe stradă
cu pași gravi ce-mi ascund ridurile.
femei negre mă urmăresc
tentația atingerii și dorințele
să-mi spargă masca
să-mi împartă rămășițele tenului.

de ceva timp mă simt palid
îmi acopăr ochii cu pleoape artificiale
și doi săculeți pentru lacrimi.

privesc cu resemnare
așa se înțelege mesajul inimii de porțelan.
totul mi se trage de la poveste
erou principal mi-am găsit prima slujbă
s-a deschis fabrica de porțelan
orașul a găsit de cuviință schimbarea
un nou cartier pentru femei negre
ce nu iubesc copii de porțelan.