Poezia modernistă,
Găoace postdecembristă,
Goală azi de conținut,
Mândră însă pe întrecut,
Teme din Dante preluate,
Și din alții câte toate,
Despicate firu-n patru,
Însăilate azi cu acu’,
N-au vreun Dumnezeu în ele,
Dar sunt luate ca modele,
Se numesc celebrități,
Noile asperități,
Iar aceia ce-au trecut,
Sufletul mult i-a durut,
Au fost nebăgați în seamă,
Implantat venin și teamă,
După adormirea lor,
Le-a plăcut chiar tuturor.
Isteria se repetă,
Poezie în eprubetă,
Multă e prefabricată,
Foarte tare lăudată.
Poezia e simțire!
Singura noastră trăire.