iubitul meu de altădată
sufla ușor pe sânul drept
și asculta cum crește
stângul înnebunit
drept în urechea lui pulsa
laptele fostului nostru copil
presupus nenăscut

nu risipi urmele-n praf spunea
prea săraci suntem
să mergem desculți
noi trebuie să plutim peste ape
și ierburi și peste
toate cele neîntâmplate
să lăsăm un abur ușor
ca și cum n-am fi fost
vinovați
de nimic

iubitul meu de uneori
a încetat să mă culeagă cu buzele
de pe așternuturi
moi de-apropierea lui
sunt uscată, apretată și fericită
până la noi ordine
până la alt avort