Într-o lume pustiită
Numai umbra eu ți-o văd
Ai plecat de langă mine
Nu mai are rost, deloc!


Fără tine, viața-mi dulce...
Dispăru în ceața densă
Eu te caut cu speranța
Că te voi găsi candva
Lângă plopul de la scoală
Unde ne-am iubit adesea.


Și o lume mult prea dură
Încercând să ne despartă
Doua suflete pereche
Poți lovi ca și in piatră.


Dar cand dragostea e mare,
Poți să zbori și peste mare,
Poți să atingi norii cu mâna
Și iubirea e tot una.