Eu sunt coastele tale toate, cele mari, cele mici,
parcă mai contează care.
Eu sunt tot ce mănânci tu,
eu sunt muzica ta, șosetele,
eu, aerul ce-ți umflă venele câteodată,
sunt toată lipsa ta,
și dacă există zâne pe pământ,
eu sunt șefa lor.
Sunt diminețile când ies desculț
într-un ger năprasnic,
sunt eu, lepădat, avântat, nemâncat
și toate cele împreună care-ți duc dorul.
- Þi-ai găsit busuioc în păr?
(aici ea se-ntinde si toarce un aa-haa)