Spirala durerii

“Se-nvârte azi gheața cu mine
și casele și pomii din jur….
Imagini trăite cu tine
Apar tot mereu în contur…

Privesc doar întinderea albă
De visele mele să scap;
Alunec, alunec în grabă
Durerea-mi staruie-n cap…

Privesc atunci spre azur…
Văd cerul albastru, sticlos
O! liniște vreau să te fur
Și traiul să-mi fie frumos!

Nici gheața și nici seninul
Durerea nu-mi alungă
Imi curge în suflet veninul
Și cred că scăparea-i în fugă!

Spirala pe gheață tot crește
Spre margine duce mereu
Și mintea-mi bolnava mocnește
Cerând uitarea chipului tău!

Spre centru acuma pornesc
Se face cercul tot mai mic
Aș vrea să nu te mai iubesc
Dar de uitat, nu uit nimic….”
. . . . . . . . . . . . . . .
Și se-nvârti așa la nebunie….
Si n-anțeles c-asa în cerc
Speranța nu poate sa-i vie
Ca-i trebuie doar drumul drept!

Bucuresti 7 febr.1970