poezia asta ar putea începe cu
te iubesc
dar nu va fi poezie de dragoste
va intra o femeie roșcată
care va decupa lumea
cu degete
l
u
n
g
i
culcând amintirile într-un papier collé
va desena o cardioidă pe sânul dezvelit
și veți tăia
cu precizie matematică
aceasta este o inimă
mergeți în liniște
să nu treziți bărbatul care visează în cercuri
aceasta este o moarte
aplauze
nu băgați în seamă toamna care trece pe roșu
nu pătează
și poezia unde este
o să întrebați
atunci o să vă arate tăcerea căptușită cu oglinzi
și brusc o să vi se facă dor de iubită

dar eu tot nu știu cum să încep
unde e cuvântul
nenorocito
ea își scutură țigara
îmi soarbe din paharul cu whisky
și zice