Responsabilități, ce cuvânt lung!
Soarele dimineața îmi scoate in evidență
mie ochii, ție sânii, chit pe chit aș zice,
și mă trezesc vorbind într-o limbă străină
că patul tău e mai mic și tu mai mofturoasă,
că marea Egee e mult prea departe.

Nu-mi încleștez mâinile niciodată,
cam asta-i trăsătura mea primară singulară,
cumplită vine mirarea mirărilor:
acu' cine să mă salveze și pe mine!
că asta-i cam clar, fac parte dintre oamenii
lavabili, solvabili și salvabili.

Pace și-ntr-un pat pufos, zic
ce bine-ar fi s-avem o catedrală-n oraș
cu orgă și clopot și cor,
aÈ™ putea fura pentru tine ceva,
o bucată de iarba din vitraliu.
Noaptea în parcul pentru copii
aș plăti să putem sări în sus, mult peste...
am cumpăra multe haine purtate deja.

Te-ar interesa să facem dragoste azi?
E doar duminică.