zorii îngenunchează ca-n altar în zăpadă
cafeaua îmi zgârie somnul
și nici picior de om nu se-ncumetă încă
să deschidă ușa dimineții
să intre în ea ca într-o odaie nelocuită

păsări negre croncăne cuvintele
pe care am uitat să ți le spun
aseară
ce vrei, somnul mi se lipise de respirație
ca un astm

dar acum e dimineață, trezește-te
vreau să-ți spun toate cuvintele
ce îmi zdrelesc limba
tocmai de aceea am consultat dicționarul
ca pe o agendă medicală
pentru că mi se pare patetic
să-ți spun toate cuvintele deodată

măcar de ar fi
niște cuvinte normale
dar sunt
un soi de party de Dragobete