Pe culme-n deal spre înserat de vară,
Apusul strălucește în strai divin,
Mirajul nopții tainic se strecoară,
Dînd nuanță mată, zilei în declin.

Alăturarea de stele-i luna clară,
Mistere diurne în noapte se-ascund,
Spectrul albicios cu lumină chioară,
Umbrește natura și n-o mai pătrund.

Din zgomot bănuiesc ce se întâmplă,
Gâzele se adună-n jurul meu duium,
Fiori parcurg din talpă până-n tâmplă,
Umbre rătăcesc nesigure pe drum.

Din depărtări răzbat vorbe sau șoapte,
Ca licurici apar lumini în zare,
Glasuri pierdute se răsfrâng în noapte,
Confuziile mai produc rumoare.

Pornesc spre casă, în mers tărăgănat,
Mișcarea se transformă-n relaxare,
Amăgitorul somn,pare programatat,
Noaptea îmbie omul la culcare.