Dragostea noastră a fost un chibrit
Aprins la ambele capete
Mai întâi cu vâlvătaie
Apoi cu flacară din ce în ce mai albastră
Și acum scrum

Dragostea noastră a fost mai presus de foame
De sete, de prezent și de răutate
A fost religie și a avut temple
Pe care astăzi le îmbracă ca o iederă
Nepăsarea și uitarea

Dragostea noastra a părut pentru o clipă eternă
Și pentru o clipă am părut și noi de neîmbătrânit
Dar culmea ironiei
Îmbătrâneam de fapt
Și dragostea o dată cu noi