Nu-l voi uita pe tata niciodată...
Când eram copil,
Mă purta prin oraș, uneori, de mână
Și îmi povestea despre toate dealurile
Din inima lui.
Mă roteam după soare
Pe dealurile lui
Și cântam - copil uimit și fericit -
Despre tot ce puteau spune ele
Despre viață...
Dorul, ca o pasăre de frunze,
Foșnea mereu în privirea tatei.
Când ne îndreptam spre casă,
Inima lui pleca în altă parte.
Dealurile însemnau
Acasă,
Nu orașul...