Pot fi văzut pe stradă-n orașul cu turnuri,
trec femeile înalte cu trupul subțire
pe trepte și sub arcade expunându-și sânii
privirilor cețoase ale bărbaților în vârstă.

Se opresc cu plăcerea ascunsă a odihnei
la formele încrustate în amintirile lor.
Nimic nu-i mai frumos ca zâmbetul și iertarea
nimeni nu se miră, nimeni nu hulește,
e pacea pe care soarele o prinde-n raze
cu-n zâmbet la ceasul din turnul sfatului.

Cade peste acoperișuri aerul umed
ca un balsam al ploilor mărunte și dese
abia respirabil pe străzile înguste și lungi,
iluminate colorat ca într-un carusel
în care turnurile dau roată orașului.