Carne trandafirie între dinții tăi de cleștar,
tu râdeai
și nu știu dacă din cauza nasului meu roșu de ger,
sau a unor cristale haluginogene,

Normalitatea,

căutând un punct de control cu ochii închiși,
cu irișii nemișcători,
pentru morțile dintre noi simt o jenă fizică
și numai dacă ai da muguri,
aș crede în învierea mea pentru tine

și minutele
care trec prin noi ca un fulger prin arbori,
ca o rază de lumină prin centrul lentilei de contact,

o goliciune perfectă prin ochiul Lui plin,

lucruri despre care nu vorbim,
despre care ne este frică să recunoaștem,
dar intuim,
că dacă le-am dezlănțui am naște emoții puternice,

Nirvana.





(DRAMATURGIA LUCIOASELOR FUNII, ed. Vinea, București, 2014)