am auzit valiza
ca un dinte cum se întoarce
te-am auzit cum întorceai și tu o
cheie

să plec să plec și să plec

un dulap își întorcea și el umbra
și iară și iară

a plecat cineva a întors cheia
mereu în mereu

un gust amar de rodie necoaptă
în zăpadă
peste streașini


o mână înlăuntrul lemnului sălciu
acolo în ușile negre

un dinte amar înfipt într-o rodie necoaptă