ca dintr-o cutie poștală iese ziua din noapte
împrăștiind mesaje în praful drumului
urme amestecate zac pe acolo
ale celor ce caută
ale celor ce trec cu nepăsare

fiecare trezire e o aducere aminte a existenței
viața în oglindă

erau gânduri ce lăsau miezi ca pâinea
și numai ce veneau păsările ascunse și ciuguleau lacome
ducă-se
alte gânduri se înfiripă și alte
și iar miezi și păsări ascunse
cum să le ordonez cu atâtea guri flămânde prin preajmă

206 oase susțin un biet trup
mari și mici și bine legate împreună
și nu e nimic să împungă magnetismul pământului

doar un trup ușor prinde aripi

de undeva de sus păsările ascunse văd
aceste oase săltând trupul zi după zi

doar un gând ușor prinde aripi

apoi o parte a zilei se îneacă