Așteptându-te dintr-un impuls
te apropii repede de orizont,
călătorești de una singură
spre un tărâm inexistent de frumos.

Apropierea noastră devine posibilă
distanțele intră unele în altele
cu noi cu tot.

Nu cred că ne-am propus întâlnirea
pentru ceva anume,
vom descoperi drumuri
care ne aduc în același loc.

Toate primăverile pe care le știu
nu sunt deosebite precum cea de care mă apropii,
deja soarele scăpat după ferestre
mă duce cu fluturii la ea.

Mă simt atât de vulnerabil în cuvinte
că n-o să le mai rostesc,
pentru a te surprinde cu ochii,
nu-i înțelept să mă pierd în detaliu.

Dar tu ai și sosit
și mi-e teamă să și pășesc
să nu stric miracolul.