mi-am vândut gândurile, îmi spuse,
lipindu-și palmele reci de ceașca
enormă de cafea.
mi-am vândut gândurile pe ierburi
uscate, să-mi vindec rănile.
aveam toată dimineața la dispoziție
să-i desenez copacii care-i ieșeau
din ochi ca niște degete prea lungi.
tu înțelegi că mi-am vândut gândurile
și seara, la metrou, nu mai știu unde
trebuie să mă întorc?!
mirosea a frig și a tutun
tu înțelegi că nu am gânduri să îți
mai spun că dincolo de fereastra
dormitorului se nasc străzi?