Poate tu crezi că puținul e mult
Că sufletul gol nu-nseamnă ceva
Că nimicul din om, de-l poți cumpăra,
ascuns prin cuvinte..mărire-ți va da

Poate tu crezi, cu un zâmbet subțire,
că poți să te aperi de- amarul din noi,
că poți să ne joci ziua de mâine
la ruleta de ranguri împărțite de voi

Poate tu crezi că trecutul ne uită
când pumnul de lacrimi lovește în noi
Păcăliți de iluzii…puternic înseamnă
să ceri ajutor la nimicul din voi

E-ntuneric afară. Și stelele crapă
în destine de regi sau pribegi pe pământ.
Iară tronul îl schimbă, pe-un ban, cu o groapă
pribeagul de rege … care plânge, râzând

Ileana Popescu Bâldea