Sunt vultur rănit de moarte
Pe stânca pustie a locului străin,
Așteptat de rudele apropiate
Să-mi sfârtece leșul, puțin câte puțin.

Și puii îmi sunt prezenți: puternici, impunători,
Foarte atenți la clipa în care mă voi stinge;
Se pare că ei sunt mai nerăbdători
Spre a-și lua porția de carne și sânge.

Iată-i: Atacă hotărâți tăvălindu-mi trupul
Încurajați de faptul că sunt vlăguit...
Aș vrea să-mi dau, -o clipă mai devreme- duhul,
Să nu-i am călăi pe cei ce i-am iubit.