Mi-aduc aminte prima zi de școală, tuns chilug,
Având emoția profund fixată în privire
Când nu puteam să stau aliniat în rând,
Și nici prea drept în bancă, la ora de citire.

Știați povestea mea cu conținut amar,
Confirmată de teniși rupți la purtător
Și totuși am zâmbit sfios când, în abecedar,
Mi-ați dezlegat taina de nepătruns literelor.

Începusem să vă iubesc, ca și pe mama
Pe care n-o aveam, și chiar voiam
Să fiți dumneavoastră ea...să am casă școala,
În schimbul libertății mele de maidan.

Să vă mulțumesc?! Nu este niciodată prea târziu.
Vă simt călăuză dreapta, peste dreapta mea
Ca și atunci, cand cu răbdare mă învățați să scriu
Caligrafia unui suflet, ce durea.