trec umbrele iernii cu riduri adânci,
orașe s-au umplut cu tristețea regală
clopote s-au mutat pe internet câte cinci,
aporii, verbe de fier pe-o rană virtuală.

"ai carte ai parte" au spus întelepții cândva
dar cartea lumii ctitorește tristețe de foc,
teologia milei?- străvechi înflorituri de mucava
beatitudine la lumânări lângă bezna proroc.

aprilie vine cu foame de ploaie pascală ,
vor crește chiar mâine în codri bureți,
cum au crescut din agonia vieții ideală,
splendori de suferințe- profiluri de poeți.

o, cer românesc, măiestrie de jale stelară
ești dulce povară pe lacrima gliei cînd ora-i amară.