Îmi reproșai că sunt o lașă,
Că ar trebui să-ți spun ce simt,
Că n-ar mai trebui să fug de tine
Așa cum am mai fugit în trecut
De dragostea ce mi-o purtai.
Îmi spuneai că sunt o lașă
Pentru că nu-mi recunosc vina,
Pentru că n-am curajul necesar
De-ați spune că vreau să te respir,
Că vreau să te petrec,
Să fiu a ta, și tu al meu.
Îmi reproșai că n-am onoare,
Că nu știu să te îmbrățișez,
Să mă fac remarcată,
Sau că nu pot să trăiesc
Lângă tine.
Nu știu cât de lașă am fost,
Dar știu că odată ce-am recunoscut
Că sunt o rătăcită, că n-am onoare,
Că nu știu, că nu pot,
Tu în loc să îmi dai curaj,
în loc să mă înveți,
Mi-ai aruncat un:
Știam eu,
Și-ai plecat.
Acum am redevenit o lașă.