ai fi putut rămâne încă puțin
dar ai ales corabia cu care alții nu îndrăznesc
să plece către un țărm necunoscut
cu marginile crestate de o ploaie abundentă

august sălbatic și frust
și gesturile nu mai contează
nici albul rece al lespezilor
sub care mii de inimi tăcute
au ales să te primească
în tunetul salvelor

un gest scurt al magistrului
ar fi fost de ajuns să te oprească
pentru o vreme
dar ghearele hidrei
au tăiat mai adânc
risipind credința
că totul va fi mereu la fel

și corabia va adăsta într-o zi
pe o mare de liniște