Supus sau nesupus înșelăciunii
Tistețea mea-și mocnește-ncet tăciunii

E rece focul iernilor bătrâne
Rănit de apa timpului ce vine

Rănit de apa ce-o orbește-aripa
De când îmi tot repet: trăiește clipa

De când mă uit prelung prin geamul mort
La cerul ca un bivol negru tot

M-aș arunca-ntre cornele-i semețe
Să uit de tine sură bătrânețe

Dar fiindcă-i iarnă rece și-nghețată
Trăiește clipa mai repet o dată

Trăiește clipa, ține-aprinși tăciunii
Supus sau nesupus înșelăciunii.