Tâmpla dreaptă îmi exploda scurt, cu țipete adânci,
parcă tocmai ar fi vrut să se nască.

Și-atunci, deodată, am azvârlit cuvintele de pe umeri,
m-am scuturat cu mișcări de războinic
strivind sub bocancul drept întreaga mea demnitate.

Au căzut și scut și sabie, puteai să mă atingi doar cu o literă,
aș fi sângerat până când păsările s-ar fi săturat să mă bocească.